Capitole

CAPITOLUL X

Bărbaţii pot pune capăt situaţiei

 

Am crescut într-o familie stabilă, iubitoare. Părinții mei sunt căsătoriți de 45 de ani. În liceu m-am ferit de probleme, iar la facultate am studiat muzica. Într-o seară, la un eveniment social, am văzut în cealaltă parte a încăperii o femeie frumoasă. Jessica era fascinantă și m-a prins în laț. După șase luni, i-am dat întâlnire. Peste câțiva ani, ne-am căsătorit.

Ne-am început viața împreună la Pittsburg, în statul Pennsylvania. Am început să lucrez cu jumătate de normă la un post de radio local, iar ea lucra ca învățătoare. Eram membri activi ai bisericii și aveam toate speranțele și visele unui cuplu de tineri căsătoriți.

Câțiva ani mai târziu, Jess a rămas însărcinată. Eram entuziasmați și speriați, ca toți noii părinți. Sarcina a fost cu bune și rele, dar în 28 octombrie 1999 ni s-a născut primul fiu. Aveam 26 de ani.

Nimic mai normal în creșterea, educația și căsnicia mea. Am crescut în biserică, am urmat învățăturile și exemplul lui Iisus Hristos și am încercat să fiu un tip de treabă. Majoritatea cunoscuților mă plăceau, iar eu îi plăceam pe majoritatea.

Sprijineam cu pasiune cauza pentru-viață dacă eram întrebat. Știam versete din Biblie care argumentau în favoarea acesteia și făceam donații către un centru de informare pe probleme de sarcină. Le-am oferit și consultanță gratuită celor de la centru.

Dar, stând la maternitate în acea zi de octombrie 1999, cu fiul meu în brațe, ceva s-a schimbat în mine. Duceam pe brațele mele o viață nouă. Neajutorată, nevinovată și… îmi aparținea.

Îmi amintesc că în acel moment mi-am dat seama cât de grav era actul avortului și m-am întrebat cum poate cultura noastră justifica uciderea atâtor vieți inocente și neajutorate. Bebelușul meu, fiul meu, ar fi putut la fel de bine să fie avortat dacă eu aș fi fost altfel.

În ziua aceea, a început noua mea aventură de viață. Am început să mă documentez, pentru a afla mai multe despre avort și impactul acestuia asupra femeilor, bărbaților și societății în general.

Peste opt ani, un prieten bun de-al meu m-a întrebat dacă nu voiam să mă alătur unei inițiative în premieră pentru a salva bebelușii de la avort.

La doi ani distanță s-a născut proiectul Online for Life. Prin compasiune, har și educație, acum salvăm de la avort familii din toată America.

V-am spus povestea mea doar pentru a vă demonstra că mi-am petrecut cea mai mare parte a vieții într-o sfântă ignoranță cu privire la dimensiunea răului, discriminării și morții aduse de avort în viața oamenilor. Știam că avortul exista, dar nu făceam nimic ca să ajut pe cineva. Nimic! Eram mulțumit cu viața mea sigură, sub un clopot de sticlă, liberă de orice responsabilitate în ceea ce privește salvarea copiilor și părinților de la avort.

În ultimii ani, am avut onoarea de a vorbi cu multe femei și mulți bărbați care au trecut printr-un avort. Poveștile lor mi-au dat și mai mult de gândit în legătură cu tragedia avortului. Acum îmi dau seama că tentaculele acestui flagel se extind mai departe de copilul din pântece. Ajung la inimile părinților, ale fraților, ale bunicilor acestuia, ajung să destrame comunități, state, națiuni.

Avortul nu este o problemă oarecare. Este MAREA problemă.

Așadar, i-aș întreba pe bărbați, ce urmează? Sunt unii care îmi seamănă? V-ați examinat viața, ați recunoscut că o treime dintre voi ați fost implicați într-un avort și că la fiecare 25 de secunde un copil își pierde viața? Că avortul a dat peste cap aproape fiecare aspect al vieții noastre? Poate ați crezut că avortul e exclusiv problema femeii și nu un flagel care distruge drepturile acesteia și egalitatea dintre sexe?

Dacă ați citit până aici și încă ați rămas susținători ai avortului, vă mulțumesc pentru că ați acordat din timpul vostru unei cărți care vine în contradicție cu convingerile voastre. Puțini sunt cei care fac astfel de eforturi. Vederile noastre nu coincid, dar aștept reacțiile voastre și sper să avem un dialog productiv cândva. Sunt pe deplin conștient de faptul că mulți, foarte mulți oameni se agață cu putere de ideea că avortul este un drept al femeii, că este esențial pentru sănătatea acesteia și că emancipează femeia pe scara socială. Sper că v-am oferit câteva date și puncte de vedere care să vă dea de gândit.

Poate că nu erați siguri cu privire la impactul avortului asupra femeii și societății, iar această carte v-a făcut să gândiți mai critic despre chestiunea avortului. Nu ezitați să vă puneți întrebări, căutați să aflați cât mai multe, cercetați. Miza e prea mare ca să-i întoarceți spatele fără să faceți nimic.

Și, dacă faceți parte dintre cei cărora cartea le-a stârnit interesul, le-a dat curaj sau i-a convins, vă îndemn să citiți mai departe. Dacă încercați deja să promovaţi adevărata egalitate între sexe prin combaterea practicii avortului, dați-mi voie să vă mulțumesc.

Iar de aici să mergem împreună mai departe.

După cum am mai spus, femeile nu vor dobândi deplina egalitate în drepturi cu bărbații, iar copiii nenăscuți nu vor fi cu adevărat salvați de la moarte atâta timp cât bărbații nu se ridică masiv pentru a sta alături de femei ca parteneri adevărați. Nu este o afirmație sexistă. Ea vorbește despre necesitatea unui efort comun pentru a urni o națiune să respingă avortul în loc să-l accepte.

Este posibil? Sigur că da. Așa cum bărbații și-au unit eforturile cu femeile pentru a opri avortul în America secolului al XIX-lea, iar rezultatele au durat aproape un veac. Și în alte momente întunecate ale istoriei bărbații au lucrat umăr la umăr cu femeile într-un anumit scop. William Wilberforce a reușit să răstoarne tradiția de cinci milenii a sclaviei doar într-o viață de om, implicând atât femeile, cât și bărbații în lupta pentru alungarea acestei grave nedreptăți sociale din interiorul granițelor măreţului Imperiu Britanic.

Cele mai mari mișcări pentru dreptate socială din istorie s-au creat prin asocierea în luptă a bărbaților și femeilor. Aceasta, dragi bărbați, este calea prin care să abandonați tăcerea și să vă alăturați fraților și surorilor care deja câștigă teren în bătălia cu avortul.

 

De la bărbat la bărbat

Renunțați la afurisita de pornografie. Nu vă mai culcați cu altcineva în afară de soție. Nu mai schimbați femeile ca pe ciorapi, folosindu-le pentru propria plăcere și apoi aruncându-le când v-ați plictisit de ele.

E un stil de viață vulgar, lipsit de respect, egoist și care vă asigură o proastă reputație.

Plus că, la un moment dat, vă va transforma și în ucigași. Ai unui copilaș nevinovat. Poate ai mai multora.

 

Pornografia

Sunt puține studii despre legătura dintre pornografie și avort, în principal pentru că sunt prea puține organizații dispuse să abordeze subiectul. Plus că majoritatea banilor se investesc în cercetări care argumentează în favoarea avortului.

Pornografia este o industrie uriașă, extrem de puternică.

Dar, deși sunt prea puține argumente științifice în favoarea legăturii dintre pornografie și avort, dați-mi voie să emit o teorie.

Legătura dintre pornografie și promiscuitatea sexuală a fost stabilită de decenii. S-a stabilit că pornografia este cauza aventurilor extraconjugale și a partenerilor multipli de sex. Un raport al Institutului pentru Căsătorie și Religie ajunge la următoarea concluzie: „Consumatorii de pornografie prezintă un risc mai mare de a contracta o infecţie cu transmitere sexuală (ITS) sau de a concepe un copil în afara căsătoriei” 291.

Este evident că promiscuitatea de orice fel deschide ușa pentru o droaie de BTS-uri, printre care și contractarea virusului HIV, ce predispune la declanșarea SIDA. În SUA se înregistrează 20 de milioane de noi cazuri de ITS anual, numărul total al celor care suferă de astfel de boli în America fiind de 110 milioane, conform statisticilor Centrului American pentru Controlul Bolilor (CDC). Costurile de tratament sunt de 16 miliarde de dolari pe an 292. Această situație se poate evita foarte bine. Pentru cei necăsătoriți, abstinența este singura metodă care asigură sănătatea sexuală 100%, iar în cuplurile căsătorite același rol îl joacă fidelitatea. Institutul Medical pentru Sănătate Sexuală subliniază că, dacă practici abstinența, „este extrem de mică probabilitatea de a contracta una din cele 25 de infecţii cu transmitere sexuală, care sunt în cea mai mare parte incurabile și pot favoriza apariția cancerului în timp” 293.

Și vă mai atrag atenția că promiscuitatea sexuală duce și la sarcini neplanificate care sunt terminate prin avort. Nu trebuie să ai doctoratul în științe sociale ca să faci această legătură.

Așadar, dependența ta de pornografie poate duce la moartea unei alte ființe umane. E chiar atât de importantă pornografia pentru tine?

În afară de distrugerea iminentă a căsniciei, a celorlalte relații pe care le ai și a propriului tău caracter, mai există și posibilitatea de a provoca moartea unui copil nenăscut.

Sigur că orice bărbat cu sânge în vine e ispitit de pornografie, nici eu nu fac excepție. Suntem înconjurați, asaltați, nici măcar un meci nu putem urmări fără să ni se bage pe gât puțină pornografie.

Și mulți sunt deja total dependenți de ea. În cazul lor nu mai e doar viciu, ci necesitate.

Domnilor, nimic bun nu iese din asta. Nimic. Nu dați click pe linkul acela. Căutați tot ajutorul psihologic, motivarea, consilierea și intervenția de care aveți nevoie. S-ar putea să ajungeți şi ucigași dacă nu o faceți.

 

Aventurile extraconjugale

Am avut privilegiul de a consilia bărbați care au avut aventuri. Absolut toți mi-au spus că a fost o greșeală oribilă, îngrozitoare. Mi-au mărturisit deschis că au plătit puțin sex ieftin cu preţul destrămării unei relații de durată. Și nu le-a rămas decât suferința.

Oameni buni, o aventură extraconjugală vă expune pur și simplu la riscul unui avort. Vă înșelați soția și lăsați gravidă altă femeie. Acum secretul vostru s-a transformat în dovada vie a imprudenței voastre. Soluția logică? Avortul, că doar nu reinventăm noi roata.

Mai bine investiți în căsnicia voastră. Mereu ni se pare că tot ce merge prost este din vina femeii. Ce-ar fi dacă v-aș spune că cel mai adesea e de fapt vina noastră? Să ne rezolvăm propriile probleme, iar căsnicia va merge ma bine. Oricum, cel mai probabil este că noi suntem problema.

 

Relaţiile pasagere

Dacă sunteți necăsătoriți și vă place să aveți mai multe partenere, sunteți un risc major pentru copiii voștri nenăscuți și un afront pentru femei. Și stricați imaginea bărbaților în general. Nu numai că nu sunteți dispuși să vă implicați mai profund în relația cu o femeie înainte să vă culcați cu ea, dar nici măcar nu aveți decența să o faceți când aflați că a rămas însărcinată.

Știu că trăim într-o cultură suprasaturată de sex. Știu că tratăm căsătoria ca pe ceva de modă veche, care nu ne mai reprezintă. Știu că abstinența e prezentată ca nebunie curată în școlile publice și în multe alte locuri.

Voi sunteți bărbații cărora le place puterea pe care le-o conferă avortul. Voi sunteți vectorii industriei avorturilor, care burdușiți buzunarele furnizorilor de astfel de servicii și care ați inventat replica: „E decizia ta, iubito. Te sprijin, orice decizie ai lua”.

Chiar dacă mi-ar plăcea să vă spun lucruri amabile și sensibile, acesta este adevărul. Sunteți băieți care nu se maturizează niciodată. Vă folosiți de femei pentru a vă satisface impulsurile sexuale și vă lipsește disciplina și maturitatea de vă autocontrola. Vorbiți despre egalitate și drepturile femeii, fiindcă asta vă dă un certificat de bună purtare pentru stilul de viață pe care-l adoptați, iar voi sunteți în prima linie a apărătorilor avortului. Și faceți asta numai pentru a putea continua să vă culcați cu cine vreți fără consecințe.

Maturizați-vă! Găsiți un bărbat care îi este credincios soției de două decenii și încercați să-l imitați. Nu vă mai modelați viața după spusele negustorilor de sex fără creier de la televiziune și de pe YouTube și recunoașteți că nu dați doi bani pe o femeie decât atâta timp cât aceasta vă dă ceea ce vă doriți.

Voi sunteți întruparea avortului și motivul pentru care femeile continuă să fie exploatate.

 

Mesaj către femei

Puteți, vă rog să nu mai aveți de a face cu acești tipi? Dacă vă culcați cu un bărbat căsătorit, sunteți folosite. Dacă vă culcați cu un bărbat care nu v-a luat de soție, sunteți folosite. „Traiul în comun” e doar un termen simandicos pentru afirmația: „Vreau să te folosesc pentru relații sexuale până mă plictisesc de tine”.

Vă rog să-l dați afară imediat și căutați-vă un bărbat decent, care vă acceptă și vă tratează ca pe un egal, care și-ar da viața pentru voi. Oricine altcineva este o pierdere de timp.

În plus, probabilitatea ca acest ratat să vă lase însărcinate este mare. Cine o să trebuiască să ia o decizie legată de copil? Voi. Cine va fi singura persoană responsabilă în mod legal în această privință? Voi. Cine va suporta cumplita povară a unui avort? Voi.

Meritați mai mult. Meritați să fiți mai bine tratate, mai respectate și protejate de cineva care e dispus să rămână lângă voi toată viața. Nu vă mulțumiți cu mai puțin.

 

Mesaj către bărbaţii care știu din experienţă ce e avortul

Vreau să mă adresez acum celor care citesc aceste rânduri și care au trecut prin experiența unui avort. Sunt convins că vă stă în putere să curmați practica avortului. Poveștile voastre, suferința voastră și perspectiva pe care o aveți acum lipsesc din dezbaterile care au loc în jurul acestei chestiuni.

Aţi văzut vreodată un reportaj despre experiența unui bărbat care a trecut printr-un avort din postura de tată al copilului nenăscut? Astfel de relatări apar foarte rar.

Steven Tyler, solistul de la trupa de rock Aerosmith, și-a mărturisit o astfel de experiență. În 1975, Tyler avea 25 de ani, iar prietena lui, care avea 14 ani și împreună cu care locuia, a decis să avorteze copilul pe care îl concepuseră împreună. În memoriile fără perdea intitulate Walk This Way, The Autobiography of Aerosmith, solistul povestește: „A fost o criză mare. E lucru mare când ceva crește împreună cu femeia, dar ne-au convins că nu putea să meargă bine și că ne-ar fi distrus viața”.

Prietena lui Tyler, de care ulterior s-a despărțit, a făcut un avort salin, procedură cruntă, care presupune introducerea unei soluții care arde încet și ucide copilul. Tyler a fost de față la procedură. „Te duci la medic, iar acesta introduce un ac în burta ei, introduc soluția și pe urmă stai și te uiți. Iese mort. Am fost cam distrus. Îmi ziceam întruna: «Iisuse, ce-am făcut?»” 294

După moartea lui Michael Jackson, s-a descoperit că scrisese un cântec despre pierderea unui copil prin avort, posibil chiar al lui. Înregistrat în anii 1980, Song Groove (Abortion Papers) include un protest față de decizia partenerei de a avorta copilul lor:

„Actele alea de avort

Semnate în numele tău împotriva cuvintelor Domnului

Actele alea de avort

Gândește-te la viață, aș vrea să am copilul meu” 295.

 

  1. Regăsiţi-vă inima, începeţi o nouă viaţă.

Acestea sunt mărturii puternice și sunt zeci de mii, poate milioane de bărbați care au aceeași poveste. Sunt povești pe care trebuie să le spună, fie și unei singure persoane, unui singur cuplu, unui singur adolescent care habar n-are despre ce e vorba.

Povestea voastră, deși dureroasă, este și răscumpărătoare. Dacă încă nu v-ați împăcat cu acest episod din viața voastră, veți avea astfel ocazia să o faceți, pentru a vă vindeca.

Charlie are vreo șaptezeci de ani. El a dus-o pe prietena lui să facă avort în 1972. La scurt timp după aceea, și-a pus viața în ordine, s-a căsătorit cu altă femeie și a rămas împreună cu ea timp de aproape 40 de ani. Au copii și nepoți. Cu toate acestea, nu a scăpat niciodată de durerea și vinovăția lăsate în urmă de acel avort, pe care i l-a ascuns până și soției. Până la urmă, s-a tămăduit după ce s-a izolat pentru o vreme în cadrul unui program oferit de organizația Rachel’s Vineyard, care se adresează persoanelor care au făcut avort – femei și bărbați.

După participarea la program, a vrut să se implice într-o activitate de apărare a vieții și împotriva avortului. Așa că, la îndemnul bisericii, a participat și la o sesiune de rugăciune în comun de 40 de zile, însoțită de post și intitulată 40 de zile pentru viață. Participanții se rugau pentru curmarea flagelului avortului.

 

A mers foarte înfocat în primele rânduri (în fața unei clinici de avort), pentru a se ruga și a vorbi cu bărbați mai tineri care își aduceau femeile să facă avort, le povestea de greșeala sa, pe care o regreta și după 40 de ani. Zâmbind larg, el a recunoscut: „Stând aici, rugându-mă și spunându-mi povestea acestor tineri, simt că Dumnezeu mă vindecă. Nu m-am mai simțit niciodată atât de liniștit și de bucuros” 296.

 

Cum să scăpați de povara rolului pe care l-ați jucat într-un avort?

Recunoașteți-vă vina, asumați-vă responsabilitatea și găsiți vindecarea. Poate că nici nu ați știut că ați contribuit în mod activ sau pasiv la curmarea unei vieți. Poate că mama copilului a insistat să facă avort. Poate că familia, prietenii sau alte persoane cu autoritate v-au presat să faceți avort.

Acum însă sunteți parte din asta și trebuie să v-o asumați.

Recunoașterea și asumarea responsabilității pentru rolul vostru activ sau pasiv în avort sunt absolut necesare dacă vreți să îi salvați pe alții.

Iertarea, pacea și bucuria vor fi roadele acestei schimbări. Dar asumarea responsabilității și mărturisirea sunt pași care trebuie făcuți.

Aceasta nu este o carte de consiliere pentru cei care au suferit după avort. Nu sunt nici pe departe capabil de așa ceva. Vă îndemn să pășiți de îndată pe calea vindecării și restabilirii. Familia și relațiile voastre ar putea depinde de asta. Și, când veți simți iertarea și pacea, s-ar putea să fiți gata să-i ajutați pe alții să nu se mai chinuie atâta timp, ca voi.

Ca ucenic al lui Hristos, sunt convins că puteți găsi iertare și mântuire în El. Vă îndemn să-L căutați.

 

  1. Spuneţi-vă povestea celor dragi în care aveţi încredere.

Vă cer să faceți ceva extrem de greu. În unele cazuri, s-ar putea să nu fie potrivit acest sfat.

Totuși, poate că v-ați dat seama că a venit momentul să rupeți tăcerea. Poate că un membru al familiei se gândește să facă avort și nu știe prin ce ați trecut voi. Poate aveți un fiu adolescent sau o fiică ce crede în avort ca soluție rezonabilă, fără să aibă idee de suferința și tragedia prin care ați trecut.

Poate că relația voastră trece printr-un moment critic și nu ați reușit până acum să vă dați seama de ce. Poate că există o tensiune, o distanță între voi și o mânie aparent nemotivate.

Nu mi-e ușor să vă cer asta și vă îndemn să cântăriți cu grijă efectele unei posibile împărtășiri a poveștii voastre cu ceilalți. Poate că înainte ar trebui să cereți sfatul unui prieten apropiat, al unui preot, al unui psiholog înainte de a le spune membrilor familiei. Ați putea risca să stricații relații, să vă fie rușine, să creați tensiune între voi și ceilalți.

Dar povestea voastră ar putea să facă diferența între viață și moarte pentru un copil nenăscut. Și cel mai probabil că povestea voastră va salva viața unui copil care încă nu a fost conceput. Ar putea determina un membru al familiei care în acest moment vede avortul ca pe o soluție să-l vadă altfel mai târziu, ca pe o decizie teribil de nocivă pentru toți cei implicați. Povestea despre decizia voastră de a curma o viață cu ani în urmă ar putea acum salva altă viață.

 

  1. Mărturisiţi-vă în public.

Spuneți-vă povestea unui public mai numeros.

E nevoie de mult curaj, oameni buni. Niciun bărbat care s-a hotărât să se confrunte cu avortul la care a fost cândva părtaș nu vrea să-și spună povestea unor străini. Asta nici nu o poate face orice bărbat.

Dar o pot face destui. Iar avortul nu se va sfârși dacă ei nu o fac.

De ce? Pentru că de asta se tem cel mai mult acele forțe și organizații care promovează în mod activ avortul. Se tem de curajul vostru de a vă asuma responsabilitatea, de faptul că recunoașteți că ați folosit și exploatat o femeie, că vă recunoașteți greșeala. Aceasta ar fi cea mai puternică armă împotriva promotorilor avortului.

Trebuie să fii un bărbat puternic ca să recunoști că ai făcut rău cuiva. Trebuie să fii un bărbat puternic ca să recunoști asta în public. Și avem nevoie de bărbați puternici.

Iar povestea voastră nu va fi numai despre eșec și răul făcut altuia. Va fi și despre mântuire și începerea unei vieți noi. Despre transformarea propriilor greșeli și a propriului egoism în victorii și în altruism.

Când oamenii vor afla că mii și zeci de mii și sute de mii de bărbați sunt gata să admită că au făcut rău lăsându-se implicați într-un avort, că astfel le-au făcut rău femeilor, copiilor și familiilor lor, se vor trezi și-și vor da seama că au făcut o greșeală groaznică, oribilă. America se va trezi. Lumea se va trezi.

Și vom lucra împreună pentru a îndrepta această greșeală.

Poate că veți fi condamnați. Sau judecați. S-ar putea să vă pierdeți prieteni sau să îi îndepărtați pe unii membri ai familiei. Sper din tot sufletul, însă, ca acestea să nu se întâmple. Și vă promit că vă veți găsi și apărători, suporteri, tovarăși de drum. Mă puteți include și pe mine printre aceștia.

Există un site pe Internet unde americanii își pot scrie aceste povești, sub nume propriu sau sub anonimat: www.abortionmemorial.com. Este gândit ca un loc potrivit, de omagiu, pentru părinții care au făcut avort și vor să se vindece.

 

Bărbaţii care vor să pună capăt practicii avortului

Avortul nu va dispărea ca practică generalizată până când fiecare bărbat nu va alege să trăiască altfel decât în mod egoist. Avortul există din cauza egoismului bărbaților. Și va continua să existe cât timp aceștia caută propria putere, propriul control și propria plăcere. Să recapitulăm cele mai importante motive sociale care i-au determinat pe bărbați să promoveze avortul: controlul populației și eugenia.

Controlul populației este, prin însuși numele său, o chestiune de putere. Un grup are autoritatea de a controla pe altul. Un grup decide dacă o anumită populație are dreptul să fie redusă sau chiar eliminată cu totul, fiindcă cei din primul grup se cred mai deștepți și mai înțelepți decât cei din celălalt grup.

Raționamentul ar putea avea circumstanțele atenuante ale bunelor intenții. Grupul care deține controlul s-ar putea să facă asta deoarece vrea să se asigure că lumea are destulă mâncare, că se elimină sărăcia sau că educația prosperă. Toate acestea sunt scopuri meritorii. Dar pot fi abordate și fără să facem avorturi sau să sterilizăm femei.

Problema foametei pe planetă nu are de a face cu abundența de mâncare. În lume se produce mai mult decât destul pentru a hrăni fiecare persoană de pe planetă 297. Sărăcia este o problemă stringentă și reală pentru multe națiuni. Dar problema principală o reprezintă, oare, numărul de cetățeni? Nu cumva e vorba de alți factori-cheie, precum corupția, mediul economic, discriminarea socială sau forma de guvernământ?

Aceeași logică se aplică și în cazul celor needucați și analfabeți. Oare dimensiunea și rata de reproducere a unei populații este de vină pentru starea educației? Nu cumva cauzele principale țin de cultură, de forma de guvernare și de dispoziția celor de la putere?

E o mare diferență între a educa o familie și a obliga un popor să practice metode de control al populației. O familie poate alege singură mijloacele prin care să determine numărul ei de membri, fără să apeleze la avort. Dar de aici și până la dictarea de către puterea politică a numărului de membri dintr-o familie e cale lungă.

Prima este o tentativă de emancipare, de dobândire a puterii asupra vieții personale. A doua este o tentativă de a supune sub puterea ta toate persoanele dintr-un popor.

Eugeniștii au tupeul să recunoască folosirea metodelor de control al populației pentru anumite grupuri sociale sau rase. Astfel, susțin că o rasă ar trebui să aibă dreptul de a decide cu privire la înmulțirea alteia.

Această prezumție este deghizată într-un limbaj acceptabil la nivel social. Eugenismul promovează ideea de control asupra altei rase pentru propriul ei bine. Dacă unii sunt săraci, needucați și neguvernabili, să-i sterilizăm, să-i obligăm să folosească metode de control al nașterii sau să facem din avort o parte vitală a culturii lor, astfel încât acel popor să se stingă de la sine.

Această filozofie se bazează pe niște presupoziții cumplite. Principala este că noii membri ai unui popor se adaugă la problemele acelui popor. Însă, adesea, doar creșterea populației poate rezolva respectivele probleme și poate ajuta un popor să prospere. Se poate cineva îndoi de faptul că America a avansat din punct de vedere tehnologic și medical, devenind o nație foarte puternică, pe măsură ce și populația ei a crescut?

Desigur, creșterea populaţiei vine cu propriile ei probleme. Dar să luăm exemplul Americii, poate cea mai prosperă nație de pe planetă. Oare trebuia să rămânem la 50 de milioane, pentru a ne limita creșterea? Sau ar trebui, oare, ca o națiune sau un grup din afară să aibă vreun cuvânt de spus în ceea ce privește drepturile noastre reproductive ale altei naţiuni?

Atât controlul populației, cât și eugenia sunt filozofii elitiste. Și au ca prim scop puterea – încercarea de a rezolva nevoile reale ale altor populații prin abordarea creșterii populației și ignorarea altor factori care stau la baza problemelor sociale.

Controlul populației și eugenia sunt manifestări pe scară largă ale aroganței și egoismului uman.

Motivul personal pentru care bărbații le împing pe femei la avort este libertinajul sexual. Bărbații se bucură astfel de libertatea deplină de a se culca cu oricine vor fără nicio responsabilitate de ordin legal, social sau cultural pentru acțiunile lor care au ca rezultat graviditatea femeilor.

Este culmea egoismului. Bărbații simt că au dreptul de a intra în cele mai intime relații cu femeile fără să dea niciun semn de angajament sau sprijin față de ele. Iar cultura noastră a decăzut într-atât, încât femeile cred că așa trebuie să fie.

Dacă o femeie rămâne gravidă din greșeală, bărbatul se poate extrage din peisaj fără nicio responsabilitate. Este evident că, în mod copleșitor, sarcinile nedorite sunt cele care determină avorturile. Iar acestea sunt cel mai adesea provocate de bărbații egoiști. Soluția? Să încetăm să mai fim egoiști. Atunci sarcinile nedorite vor fi tot mai puține și la fel și avorturile.

Fie că bărbații sunt motivați de aspecte sociale și globale (controlul populației și eugenia), fie de motive personale (libertatea sexuală), avortul este un caz de exercitare a puterii și controlului de către bărbat asupra femeii – la nivel național sau la nivel personal.

În consecință, bărbații trebuie să îmbrace haina slujirii, a sacrificiului de sine și a altruismului dacă vor să creeze adevărata egalitate și să salveze copiii nenăscuți de la moarte în pântecele mamelor.

Putem pune capăt avortului dacă redescoperim respectul și morala și descoperim în femei adevăratele noastre egale, de o nemărginită valoare.

Putem pune capăt avortului abordând problemele sociale cu alte arme decât controlul asupra drepturilor reproductive ale oamenilor.

Putem pune capăt avortului luând o decizie personală, angajată, de a nu le mai folosi pe femei pentru propria plăcere sexuală.

 

Bărbaţii pot pune capăt avortului

Există și câteva metode la nivel social prin care bărbații se pot ridica pentru a lupta împotriva avortului.

 

  1. Consiliaţi-i pe alţi bărbaţi. Cercetătoarea Catherine Coyle spune în studiul Men and Abortion: Finding Healing, restoring Hope (Bărbații și avortul: Găsirea tămăduirii, recăpătarea speranței):

 

„E nevoie de consilieri maturi pentru a-i învăța pe bărbați tineri despre importanța castității, a angajamentului într-o relație și a responsabilității de părinte. Mentorii le pot servi ca model și pot demonstra comportamentele care favorizează sănătatea spirituală și psihologică în relațiile maritale, paterne și fraterne” 298.

 

Voința voastră de a învăța, pregăti și împărtăși experiența proprie de viață este o piesă esențială în lupta împotriva avortului. Puteți sau nu adera la o organizație, la un grup local pentru tineret, la altă grupare sau la o asociaţie care oferă asistență socială. Sau puteți să vă mulțumiți să le transmiteți toate acestea propriilor băieți, copiilor din vecini, tinerilor pe care îi cunoașteți la biserică. Puteți avea o influență uriașă asupra lor.

La nivel organizat sau informal, fiți adevărate modele pentru bărbații din comunitatea voastră. Vorbiți despre avort, sex, căsătorie, pornografie și modul potrivit de a trata o femeie. Și țineți minte că mulți oameni rămân cu impresia pe care le-o faceți la nivelul vieții personale, nu neapărat cu ceea ce încercați să-i învățați. Să fiți întruparea vorbelor pe care le rostiți.

 

  1. Documentaţi-vă temeinic pe tema contracepţiei. Scopul acestei cărți nu este să discute implicațiile morale ale utilizării metodelor contraceptive în familie. Însă, dacă vă hotărâți să folosiți astfel de metode pentru a controla dimensiunea familiei, faceți-vă bine temele.

Viața începe la concepție, nu la implantarea ovulului în uter. Dacă folosiți o metodă de contracepție care împiedică implantarea ovulului fecundat în uter, s-ar putea să folosiți fără să știți o substanță abortivă.

Nu uitați că unele produse contraceptive susțin că viața începe la implantare, nu la concepție. Deși mulți din comunitatea medicală și industria farmaceutică pretind că aceste medicamente nu produc avort, s-ar putea să nu înțeleagă prea bine când începe viața.

Pentru mai multe informații despre acest subiect foarte important, există broșura lui Randy Alcorn, intitulată Does The Birth Control Pill Cause Abortions? (Pilula contraceptivă produce avorturi?) 299.

 

  1. Puneţi umărul la dezvoltarea organizaţiilor pentru viaţă pe plan local. Când Planned Parenthood a deschis o clinică de avort în College Station, orașul natal al lui David Bereit, acesta s-a implicat activ în acțiunile de protest împotriva acesteia. Nu o făcea cu toată inima, dar îl bătuse la cap soția. Așa că a fost de acord să devină membru în consiliul director al grupului Coalition for Life, care a lansat opoziția comunității la deschiderea noii clinici de avort. După prima ședință de consiliu, s-a pomenit că l-au ales președinte. Celălalt președinte demisionase chiar înainte de ședință, iar David spune că nu a apucat să spună „Nu” destul de repede când i-au făcut propunerea. Nu se simțea potrivit în această funcție, dar și-a dat seama că era nevoie de el și a simțit că era momentul să slujească în comunitate:

 

„Nu aveam nicio viziune măreață, niciun imbold de nestăvilit de a fi în fruntea acestei misiuni. Dar acolo, pe trotuarul unde pichetasem clinica de avort, începuse să mi se înfiripe o convingere interioară. Mi se perindau prin minte chipurile femeilor pe care le văzusem intrând în clinică și felul în care ieșeau de acolo cu privirea în pământ. Părea un loc foarte rău și am avut sentimentul că Dumnezeu voia ca eu să încerc să îndrept acest rău” 300.

 

Eforturile lui inițiale nu au adus roade, așa că s-a hotărât să demisioneze din funcție la sfârșitul mandatului său de trei ani. Dar la banchetul de strângere de fonduri la care și-a prezentat demisia, animatorul, Joel Scheidler, un lider în activismul anti-avort, a încurajat participanții să se descotorosească de toate temerile și să facă ceea ce trebuie, chiar dacă nu prea aveau chef: „Avem pe cineva în această sală care este dispus să se dedice cu totul acestei activități, cineva care ar trebui să ia inițiativa în această lucrare”, a spus el. Aceasta i-a atras atenția lui David, făcându-l să plece de acolo „cu un nou suflu. Poate chiar aveam un cuvânt de spus”.

Curând după aceea, el și soția sa au ajuns la concluzia că el trebuia să se dedice cu totul luptei împotriva avortului în orăşelul College Station din statul american Texas.

 

„M-am dus acasă și am vorbit cu Margaret. Am vorbit apoi amândoi cu pastorul. Ne-am rugat cu stăruință. Nu știam decât că aveam să renunțăm la mașina de firmă, la salariu, la asigurarea de sănătate, la beneficii și la cinele fițoase cu medicii – deşi le-am pus pe toate în balanță, aceasta a înclinat în favoarea vieții copiilor inocenți și a bunăstării mamelor acestora. Şi, deși am fost îngroziți, eram siguri că era o chemare de la Dumnezeu” 301.

 

Acum Bereit este în conducerea mișcării 40 Days for Life, cea mai mare mobilizare pentru-viață din istorie, un efort care, din 2007 încoace, a dus la salvarea de la avort a peste 7.000 de copii nenăscuți. Până acum, peste o jumătate de milion de oameni din 501 orașe și 19 țări au participat la campaniile pentru viață ale acestei mișcări. Campaniile conduse de 40 Days for Life au dus la închiderea a 29 de clinici de avort și demisia a 79 de lucrători din acest domeniu.

Sunt o mulţime de organizații pentru viață în America. Unele sunt implicate al nivel politic, altele la nivel juridic. Unele sunt implicate public, altele aduc un plus de compasiune, adevăr, grijă și interrelaționare pentru alte servicii locale.

Multe se numesc centre de informare pentru sarcină, centre de criză pentru sarcină sau centre de îngrijire pentru sarcină. Sunt de obicei organizații nonprofit care lucrează cu persoanele care se gândesc să facă avort.

Personalul acestor centre este format în mare parte din femei şi e mare nevoie de bărbați care să se alăture luptei, fiindcă adesea le calcă pragul bărbați care vor să-și determine partenerele să facă avort şi nu găsesc nişte mentori cu care să vorbească.

Vreți să salvați vieți și să puneți umărul pentru a combate avortul? Căutați un astfel de centru și implicați-vă!

 

  1. Folosiţi-vă talantul. Legile sunt create de cultură. Roe vs. Wade a venit în 1973, pentru că niște americani foarte hotărâți au vrut să legalizeze avortul. Acesta va rămâne astfel până când destui bărbați și femei vor acționa afirmând viața, iar cultura nu va mai putea promova altceva.

Trăim de decenii întregi în cultura avortului, iar societatea continuă să abordeze chestiunea din perspective diferite.

Femeile vor continua să fie rănite și folosite, bărbații vor continua să sufere și ne vom pierde copiii dacă nu se creează un curent social anti-avort.

Cum să reconstruim o societate care respectă femeia și viața?

Să privim nu mai departe decât la reformatorul social William Wilberforce pentru a afla răspunsul.

Când a vrut să alunge sclavia din Anglia și Indiile de Vest, abordarea lui a fost remarcabil de cuprinzătoare, profitând de susținere de la cea mai mare parte a presei din epocă şi apelând la diverse mijloace de influență și numeroase abordări de educare a publicului.

În politică: Wilberforce s-a folosit de puterea și influența sa în Parlament pentru a menține problema sclaviei în centrul atenţiei confraților politicieni ani în șir. Depunea noi și noi legi de abrogare a comerțului cu sclavi, deși la început nu avea absolut nicio șansă să fie aprobate. Își repeta la nesfârșit mesajul. Iar spre sfârșitul vieții, munca sa a dat roade.

În presă: Wilberforce a tipărit buletine de știri, a organizat evenimente sociale (inclusiv vizite pe vasele de comerț cu sclavi, unde mirosea a moarte și se vedeau pete de sânge), a ținut discursuri, a scris epistole și s-a folosit de toate uneltele educaționale pe care le-a avut la îndemână. Cu perseverență, a reușit. Sclavia a fost abolită în Anglia în momentul în care a devenit respingătoare pentru opinia publică. Dedicația pe care a arătat-o educării nației a dat rezultate.

Organizarea comunităţii: Wilberforce a înființat un mare număr de asociații și mișcări la viața lui. Nu toate aveau legătură cu sclavia, dar toate își propuneau îmbunătățirea societății în general. Unele asociații își propuneau tratarea etică a animalelor, altele promovau decența, iar altele abordau problemele comerțului cu sclavi.

Wilberforce a fost un maestru în a-i face pe oameni din cele mai diverse categorii sociale să se implice într-un proiect măreț.

V-am oferit câteva comentarii pe marginea strălucitei biografii a lui Wilberforce, Amazing Grace, scrisă de Eric Metaxas. Aceasta nu numai că ne oferă o minunată incursiune în viața particulară lui Wilberforce, dar ne furnizează și un model valabil de acțiune pentru mobilizarea oamenilor și angajarea lor într-o schimbare de paradigmă culturală care să îndrepte un lucru nedrept și să le facă dreptate tuturor, protejând cu adevărat oamenii de toate rasele, naționalitățile, sexele și în toate stadiile lor de dezvoltare ca ființe.

Poate că sunteți înarmați cu o mulțime de daruri și talente. Hotărâți-vă cum le puteți folosi pentru a combate flagelul avortului. Apoi acționați.

 

  1. Fiţi lideri. Presa, cultura pop, facțiunile agresive pro-avort, feministele extremiste continuă să lucreze la feminizarea bărbaților, iar voi aveți de gând să stați cu mâinile în sân?

Bărbații sunt construiți pentru a conduce. Câteodată cădem și eșuăm. Ba chiar am şi dat-o în bară de câteva ori. Dar suntem făcuți să ne ridicăm din nou, să ne recunoaștem greșelile și să conducem.

Această nouă generație de luptători pentru viață va fi diferită.

Noi nu preluăm conducerea pentru că ne dorim puterea. Noi conducem ca să slujim.

Noi nu preluăm conducerea ca să reducem populația, să o controlăm sau să o eliminăm cu totul. Noi conducem ca să asigurăm acestor populații condițiile pentru prosperitate economică, socială, spirituală și culturală.

Nu vom trata anumite grupuri de populație ca fiind mai puțin egale sau mai puțin valoroase decât altele. Fiecare rasă, națiune și grup are valoare unică și infinită. Fiecare grup este special și trebuie protejat.

Nu vom discrimina în funcție de rasă. Respingem eugenia, controlul populației, sterilizarea, avortul și toate celelalte eforturi de reducere a unor grupe minoritare de populație. Și le deschidem brațele tuturor fraților și surorilor de altă rasă care vor să adere la mișcarea noastră, care va transforma avortul în ceva desuet.

Nu vom discrimina în funcție de handicap. Ni se pare condamnabil avortul pe motiv de defect congenital, pe motiv de boală sau de anormalitate genetică. Orice viață are valoare infinită, chiar dacă nu se potrivește cu valoarea pe care i-o acordă la un moment dat societatea.

Nu vom mai exploata femeile pentru profitul nostru social și personal. Recunoaștem că femeile sunt egale cu bărbații și au aceeași valoare infinită cu aceștia. Vom lucra în favoarea adevăratei egalități între sexe, recunoscând și propovăduind adevărul că avortul, chiar dacă este legal, este în mod intrinsec imoral și discriminator. Este în mod de netăgăduit nociv pentru fiecare femeie în parte și pentru întregul sex femeiesc. Mărește prăpastia dintre femei și bărbați și decade femeia la statutul de unealtă pentru politici sociale nechibzuite sau pentru plăceri personale.

Recunoaștem că avortul a scăpat de sub control din cauza sarcinilor neplanificate. De aceea, la nivel personal, ca bărbați, vom respinge comportamentele și acțiunile care rezultă în sarcini nedorite. Respingem pornografia, recunoscând legătura sa directă cu sarcinile neplanificate. Ne vom dedica fidelității față de soții, nu doar spre beneficiul acestora, dar și pentru a proteja alte familii, comunități și țara noastră în general. Respingem revoluția sexuală și comportamentul sexual care a rezultat din aceasta. Ne angajăm să respectăm cel mai înalt nivel de integritate în comportamentul sexual și vom acționa ferm pentru a educa alți bărbați în acest sens.

Ne angajăm să ajutăm neîncetat familiile care se confruntă cu sarcini neplanificate. Salvarea unui copil și a unei familii de la avort este nu ultimul, ci primul pas. Vom lucra la nivelul comunităților pentru a identifica, înființa, promova și consolida acele servicii esențiale pentru ajutorarea familiilor care se confruntă cu o naștere pe care nu au anticipat-o. Aceasta va include şi servicii de adopție pentru familiile curajoase care nasc copilul și se decid să-l dea spre creștere altei familii.

Nu vom judeca, disprețui sau batjocori pe frații și surorile noastre care au făcut cândva avort. Sunt prea multe victime, născute și nenăscute, ca să ne apucăm să aruncăm cu pietre. Pe aceștia îi primim cu brațele deschise, ne obligăm să-i ajutăm să se vindece și să le dăm ocazia de a salva o altă familie de la durere și suferință.

Vom celebra, afirma și proteja viața în orice stadiu de dezvoltare, de la concepție și până la moartea naturală.

Respingem cu totul avortul. Nu există motiv rațional sau moral pentru a permite avortul. Copiii nenăscuți sunt cei mai fragili membri ai societății, care nu se pot exprima. Sunt inocenți și nu ne-au greșit cu nimic. Au tot dreptul la viață, nu la moarte.

Noi, ca bărbați, recunoaștem și regretăm rolul pe care l-am avut în promovarea, legalizarea și continuarea practicii avortului. Recunoaștem că nu e deloc o exagerare să spunem că însăși țesătura vieții națiunii depinde de noi.

Cu umilință, credincioșie și perseverență neabătută, ne vom dedica timpul, resursele, energia, inima și mărturia pentru a pune capăt avortului în America.

Și vom reuși.

 

Dacă ești de acord, ca bărbat, să devii lider, alătură-te nouă semnând Jurământul pentru Viață la www.thelifepledge.com.

 

NOTE

 

291 Patrick F. Fagan, Ph.D., „The Effects of Pornography on Individuals, Marriage, Family, and Community”, Marriage and Religion Research Institute, decembrie 2009.

292 CDC Fact Sheet: Incidence, Prevalence, and Cost of Sexually Transmitted Infections in the United States. http://www.cdc.gov/std/stats/STI-Estimates-Fact-Sheet-Feb-2013.pdf

293 „Why Abstinence?” Medical Institute for Sexual Health. https://www.medinstitute.org/2012/08/why-abstinence/

294 Stephen Davis, Walk This Way: The Autobiography of Aerosmith (Dogeared Publishing, 2003), pp. 275.

295 Steven Ertelt, „Unreleased Michael Jackson Pro-Life Song «Abortion Papers» Now Out”, LifeNews.com, 24 septembrie 2012. http://www.lifenews.com/2012/09/24/unreleased-michael-jackson-pro-life-song-abortion-papers-now-out/

296 David Bereit, Shawn Carney, 40 Days for Life: Discover What God Has Done … Imagine What He Can Do (Cappella Books, Ediție pentru Kindle, 2013), Locație Kindle pp. 1917-21.

297 Frances Moore Lappe, „Beyond the scarcity scare: reframing the discourse of hunger with an eco-mind”,

The Journal of Peasant Studies, vol. 40, nr. 1, pp. 219–238, p. 221. [„The world food supply comes to about 2800 calories each day for every person on Earth, enough to make us all chubby (FAOSTAT 2011b).”] http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/03066150.2012.708859

298 Dr. Catherine T. Coyle, „Men and Abortion: Finding Healing, Restoring Hope”, Knights of Columbus Supreme Council, 26. http://www.kofc.org/un/en/resources/cis/cis334.pdf

299 Randy Alcorn, Does The Birth Control Pill Cause Abortions?, https://www.epm.org/static/uploads/downloads/bcpill.pdf)

300 Bereit, David; Carney, Shawn (2013-01-17). 40 Days for Life: Discover What God Has Done … Imagine What He Can Do (Cappella Books, Ediție pentru Kindle, 2013), Locații Kindle pp. 389-92.

301 Ibid., Locații Kindle, pp. 410-3.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *